Noi, oamenii…
…suntem permanent angrenaţi ȋn relaţii cotidiene, fie ele personale sau profesionale. În cadrul acestor relaţii, noi afişăm anumite comportamente, ȋnnăscute sau ȋnvăţate. Credinţele pe care le avem asupra vieţii, şi după care ne ghidăm viaţa, indiferent dacă ne sunt sau nu de ajutor, sunt adesea rezultatul unor comportamente, ale noastre sau ale altora la care noi am fost martori.
Recent mi-am aplecat atenţia asupra comportamentelor…
…celor din jur, care sunt ȋn contradicţie cu credinţele noastre, şi care ne influenţează viaţa, ba chiar mai mult, care ne influenţează viaţa ȋn mod negativ. Înţelegerea faptului că un anumit comportament ne influenţează viaţa decurge din discernământ, care este o stare de fapt care se apreciază de la persoană la persoană, în funcție de aptitudinea și puterea sa psiho‑intelectivă de a aprecia și deosebi între bine și rău, licit și ilicit, moral și imoral.
Astfel, comportamentele celor din jur, care sunt ȋn contradicţie cu credinţele noastre, şi care ne influenţează viaţa ȋn mod negativ, sunt percepute a fi constrângeri fizice si/sau psihice, practic sunt o ȋngrădire a libertăţii personale.
Emoţiile…
…ce pot apărea ca reacţie ȋn asemenea situaţii ar fi furia, indignarea, ura, frica, dezamăgirea şi lista poate continua.
• Furia este emoţia care ne transmite faptul că, din punctul nostru de vedere, a avut loc o nedreptate, una dintre valorile sau credinţele noastre a fost ȋncălcată, iar reacţia noastră este de a dori să pedepsim sursa nedreptăţii, cu scopul de a ȋndrepta răul creat;
• Indignarea este emoţia care ne transmite că una dintre limitele noastre a fost ȋncălcată, iar reacţia este de a ne proteja şi de a ne restabili limitele ȋncălcate, cu scopul de a avea grijă de propria persoană pentru a menţine respectul de sine;
• Ura este emoţia care ne transmite că nu suportăm să fim ȋn preajma unei anumite persoane, iar reacţia noastră este de a evita persoana respectivă, şi scopul este de a distinge persoanele pe care nu le vrem aproape sau din ce situaţii sau circumstanţe nu vrem să fim parte;
• Frica este emoţia care ne transmite faptul că ceva sau cineva specific ne poate face rău, iar reacţia noastră este de a ȋncerca să evităm pericolul perceput, cu scopul de a ne menţine ȋn siguranţă;
• Dezamăgirea este emoţia care ne transmite faptul că nu ne aşteptam să se ȋntâmple ceva anume, iar reacţia noastră este de a ȋncerca să ne deconectăm de la oamenii sau situaţia care ne-au produs dezamăgire, şi scopul este de a ne realinia aşteptările la realitate.
Ce e de făcut ȋntr-o situaţie de genul asta?
Comportamentul care ne influenţează viaţa ȋn mod negativ este acolo, ȋngrădirea libertăţii personale este acolo, emoţiile sunt acolo. Niciuna dintre acestea nu poate fi ştearsă cu buretele şi nici nu va dispărea dacă refuzăm să ne ȋntoarcem privirea ȋn direcţia respectivă.
Din experienţa personală pot spune faptul că pe mine mă ajută să mă opresc, să trag aer ȋn piept şi să fac un control al realităţii.
Fiecare emoție provoacă o reacţie sau un impuls imediat.
Acel impuls poate fi sau nu cea mai eficientă acţiune pe care o putem lua ȋn circumstanţele date. O competență emoțională pe care o putem dezvolta este alegerea intenționată de a răspunde mai degrabă decât de a reacționa la o anumită emoţie. Ingredientul cheie aici este timpul, timpul pe care ni-l acordăm pentru a ne ȋnţelege emoţiile, pentru a le ȋnţelege mesajul, pentru a sta cu ele atât timp cât avem nevoie, şi pentru a ȋntelege ce avem de făcut mai departe.
Îngrădirea libertăţii personale…
…apare adesea ca urmare a lipsei de limite interpersonale sănătoase. Limitele interpersonale există ȋn orice tip de relaţie, fie personală, fie profesională. Limitele sănătoase pot aduce echilibru ȋn relaţionare şi ȋn comunicare, şi reprezintă un factor important ȋn definirea autonomiei, identităţii personale, ȋn păstrarea sănătăţii fizice şi mintale, şi ȋn dezvoltarea şi menţinerea unei stări de bine.
Limitele interpersonale sănătoase…
…ne ajută să ne protejăm şi să ne facem ȋnţeleşi prin prisma nevoilor noastre care ne diferenţiază de alţi oameni. Limitele pot fi fizice – care se referă la spaţiul personal şi atingerile personale; materiale – care se referă la posesiile noastre; cognitive – care presupun capacităţile noastre intelectuale de procesare a informaţiei şi de transmitere a acesteia; spirituale – care ne definesc credinţele şi valorile; emoţionale – care ne ajută să ne păstrăm echilibrul interior; si limitele legate de timp – care se referă la gestionarea activităţilor noastre.
Cum stabilim care sunt limitele noastre sănătoase?
Stabilirea limitelor ȋncepe prin identificarea emoţiilor trăite ȋn momentul ȋn care comportamentele celor din jur ne-au influenţat viaţa ȋn mod negativ, şi prin identificarea nevoilor psihologice de bază care ne-au fost ȋncălcate.
Setarea limitelor sănătoase presupune să ne cunoaştem nevoile şi să reuşim să le comunicăm celor din jur, prespune să nu ne compromitem valorile şi credinţele, presupune să putem spune “nu” când nu suntem de acord să facem un anumit lucru, şi presupune existenţa şi comunicarea consecinţelor ȋn cazul ȋn care limitele transmise nu sunt respectate.
Dacă raţional putem ȋnţelege care sunt beneficiile stabilirii unor limite sănătoase, atunci de ce ne este adesea atât de greu să o facem?
Poate pentru că ne este frică, frică de respingere, frică să nu dezamăgim, poate ne este ruşine, sau poate simţim vină. Frica şi dezamăgirea, ca emoţii, sunt prezentate mai sus.
• Ruşinea este emoţia care ne transmite faptul că noi considerăm că ne-am comportat ȋntr-un mod care nu este aliniat cu valorile şi aşteptările comunităţii din care facem parte, iar reacţia este de a ne retrage pentru a nu fi judecaţi sau pedepsiţi, şi scopul emoţiei este de a ne notifica când noi considerăm că am ȋncălcat normele şi standardele comunităţii;
• Vina este emoţia care ne transmite faptul că noi considerăm că ne-am comportat ȋntr-un mod care nu este aliniat cu propriile valori şi credinţe, iar reactia este să ne pedepsim, şi scopul emoţiei este de a avea grijă de propria noastră identitate.
În momentul ȋn care ne stabilim şi ne comunicăm limitele sănătoase, nu trebuie să simţim frică, ruşine sau vină, pentru că este responsabilitatea noastră primordială să avem grijă de propria noastră persoană, atât fizic, cât şi psihic.
Dacă stabilim limite sănătoase…
…şi alţii ȋnaintea noastră nu au făcut-o, chiar dacă s-au aflat ȋn situaţii similare, nu trebuie să simţim vină sau ruşine din cauza aceasta, pentru că noi, oamenii, suntem diferiţi şi avem nevoi diferite. Dimpotrivă, felicitări, punând limite sănătoase acolo unde alţii nu au mai făcut-o, tocmai am creat un precedent.
Când persoanele, ȋn relaţia cu care vrem să ne trasăm limite sănătoase, nu ne ȋnţeleg limitele sau nu vor să le respecte, nu trebuie să ȋi convingem de nimic, nici de legitimitatea limitelor noastre, şi nici de existenţa lor la alţi oameni.
Nu este nevoie să “nu mai putem”…
…pentru a pune limite sănătoase ȋn relaţii. Este suficient să “nu mai vrem”. Şi chiar dacă cei din jur s-au obişnuit cu noi fără limite sănătoase, nu este niciodată prea târziu să transăm limite sănătoase. Este dreptul nostru să devenim conştienţi de nevoile noastre, şi să decidem asupra lucrurilor şi comportamentelor pe care le vrem sau nu le mai vrem ȋn viaţa noastră.
Dacă ȋn mod constant nu sunt respectate limitele sănătoase pe care le-am transmis, atunci cel mai probabil ȋnseamnă că nu suntem ȋn locul potrivit, ȋn relaţiile potrivite, sau oamenii respectivi nu sunt pregătiţi să accepte limitele sănătoase ale altor oameni. Nerespectarea limitelor noastre, pe care le-am transmis anterior, nu trebuie să o luăm personal, pentru că, cineva care nu respectă limitele cuiva, cu siguranţă, nu le respectă pe ale nimănui.
Faptul că cineva nu respectă limitele sănătoase care i-au fost comunicate, nu zice absolut nimic despre noi, ci despre ei.
A trasa limite sănătoase nu este un act de egoism, este un act de curaj…
…curaj de a ne lua propria viaţă ȋn mâini şi de a nu ȋi mai lăsa pe alţii să ne dicteze drumul. A trasa limite sănătoase este despre respect pentru cea mai importantă persoană din viaţa noastră, este despre respectul pentru propria persoană, este despre a ne onora pe noi ȋnşine ca fiinţe umane, care avem o singură viaţă de trăit.
Înţelegerea şi gestionarea emoţiilor, şi stabilirea limitelor sănătoase poate reprezenta o provocare pentru orice, şi este oricând recomandată solicitarea ajutorului specializat.